Amita Bhose

Codrul ca fiinţã Publicat în Ramuri , Craiova, nr.6, iunie 1989. "Am petrecut toata ziua râzând, mi-a vorbit despre India antica, despre daci, despre Stefan cel Mare si mi-a cântat doina." [1] Astfel si-a adus aminte I.L. Caragiale de a doua sa întâlnire cu Mihai Eminescu. Aceasta se întâmpla în toamna lui 1868, când poetul avea 18 ani. Înca de pe atunci, daca nu chiar si dinainte, istoria României, îndeosebi personalitatea marelui Stefan, si antichitatea Indiei îl preocupau pe Eminescu, si ideile acestea se asociau. Nu stim, nu se stie, daca poetul a pornit de la vreo informatie sau ipoteza despre obârsia comuna a dacilor si indienilor; nici nu ne putem închipui la ce informatie ar fi putut sa aiba acces, decât acea remarca a lui Herodot despre cât de numeroase au fost cele doua popoare, observatie care nu face nici macar o vaga aluzie la posibilitatea unei conexiuni etnice sau spirituale între ele. Suntem, asadar, obligati, pâna la depistarea unei sur...

Amita Bhose - o nobila prietena Postfata cartii "Eminescu si India", de Amita Bhose, editura Cununi de stele, 2009 În lunga, foarte lunga mea cariera universitara, întâlnirea cu mult regretata Amita Bhose a constituit un moment cu totul singular. Începând de la prezenta ei usor exotica, de la silueta gratioasa si miscarile delicate dar sigure, pâna la ochii vii, patrunzatori, si glasul cu modulatii muzicale întrerupte din când în când de un hohot de râs care avea si o imperceptibila ironie, Amita sugera de la început o personalitate puternica, în ciuda fragilitatii ei. Mi se pare ca mi s-a adresat în engleza, o engleza impecabila, cu accent, fireste, indian. De altfel, stapânea, cu perfecta ei discretie, o frumoasa cultura engleza. De câte ori mergea în Anglia (avea acolo un frate cu o buna situatie materiala), îmi trimitea ilustrate din locurile legate de existenta marilor poeti pe care stia ca-i iubesc. Ne-am apropiat foarte repede. Calitatea umana, intelec...

Tagore în România Conferinta, Sala Dalles, 16 mai 1991 - fragment Imaginea Indiei a fost statornicita în sufletul României prin povestirile din Alexandria , romanul hagiografic Varlaam si Ioasaf inspirat din legenda lui Buddha, traducerile lui Cosbuc din literatura sanscrita si mai ales prin poezia lui Eminescu, acelui Eminescu pe care Caragiale, prietenul sau de o viata, l-a numit "ferventul buddhist". Dragostea României fata de acea tara, geografic îndepartata dar sufleteste apropiata exista de mult, tema asupra careia am dori sa revenim. Pe vremea lui Eminescu, România - ori Europa în general - privea India ca pamântul imnurilor vedice, filosofiei Upanisadelor si al poeziei lui Kalidasa. În viziunea Europei de atunci, India contemporana aproape nu exista. Ecourile prelegerilor lui Swami Vivekananda, despre filosofia indiana, tinute în Europa si America au fost limitate în anumite cercuri. Asa a fost situatia pâna la începutul secolului nostru. Dintr-odat...

Edgar Papu, eminescolog Latura comparatista a exegezei eminesciene se desfasoara mai mult sau mai putin pe doua planuri. Unii critici procedeaza pe un plan centripet; pornesc de la literatura universala, mai precis europeana, si îl plaseaza pe Eminescu în cadrul european, în raport cu alti scriitori. Altii adopta o metoda centrifuga; ei pornesc de la Eminescu si fixeaza pozitiile altor autori universali în raport cu el. Dupa parerea noastra, Edgar Papu este un comparatist centrifug. Edgar Papu nu cauta anume locul lui Eminescu în galaxia marilor nume. El intra în profunzimea gândirii eminesciene, patrunde esenta ei, descopera noi si nebanuite valori si valente ale creatiei poetului român si le nuanteaza, daca este cazul, cu referire la alti scriitori români si straini. Exegetul porneste de la parti ca sa obtina imaginea întregului. Le analizeaza minutios, pentru a cunoaste locul si rolul lor în cadrul ansamblului. Detaliile textului îl duc la esenta gândirii, l...

Inorogul pe urmele lui Visnusarman Dimitrie Cantemir a petrecut o bună parte a vieţii sale la Constantinopol, oraş care uneşte Europa cu Asia, a cunoscut nemijlocit cele trei literaturi importante din Orientul Mijlociu, persană, arabă şi turcă, şi a scris despre credinţa islamică. Era de aşteptat ca profunzimea culturii sale orientale să-şi lase amprenta în creaţiile literare. Influenţa orientală asupra stilului lui Cantemir a fost sesizată la începutul secolului nostru de L. Şăineanu, [iar] mai târziu, de Al. Rosetti. G. Călinescu a simţit atmosfera orientală în unele părţi din Istoria ieroglifică . P.P. Panaitescu a mers mai departe, propunând originea străină a unor pilde din această operă şi asociindu-i unele poveşti din O mie şi una de nopţi; în acest context, biograful s-a referit la [o] vânătoare de elefanţi în India. Problema influenţei orientale asupra lui D. Cantemir, mai precis în Istoria ieroglifică , a fost abordată sistematic pentru prima dată î...

Cabala limbii sanscrite "Cabala limbii sanscrite" - insemnarea se afla intr-un manuscris al lui Eminescu (ms. 2292, f. 34 v); dupa cateva file, la p. 38 v, urmeaza alta - "KABALLA (cartea-cheie) sanscrita", iar din nou, la f. 45 v, apare o incercare de a scrie cuvantul Kabala in litere devandgari. Scrierile apartin anului 1883, cand poetul a fost pasionat de lingvistica. Eminescu a trait in tarile de cultura germana, intr-o perioada cand cultivarea indianisticii, mai ales a lingvisticii sanscrite, a atins apogeul in Occident. El a avut posibilitatea de a fi la zi cu ultimele dezvoltari in aceasta directie. Daca acceptam marturia lui Iordanescu, pomenita anterior, a si audiat cursurile de sanscrita conduse de Al. Weber. Totusi i s-a parut ca limba respectiva a fost invelita intr-un mister asemanator cabalei. Oricat de paradoxala ne-ar parea observatia lui Eminescu, ea n-a fost gratuita. Pentru a intelege rostul ei, este necesar sa consideram ca...